Paradoxul iubirii

Iubirea nu este ceva ce gasesti! Te gaseste ea pe tine!

 

Iubirea este binecuvantare sau povara greu de suportat?

Este implinirea sau dezintegrarea fiintei?

Este actuala sau desueta?

Este interesata sau dezinteresata?

Este conditionata sau nu?

Este pura sau pervertita?

Ce cautam in iubire? Libertate asumata sau dependenta bolnavicioasa?

Unii vor doar sa primeasca iubire  si mai au si prostul obicei sa o contabilizeze. Vor dovezi permanente de la celalalt, vor mereu sa fie cu bilantul la zi, de parca iubirea ar fi doar matematica pura si abstracta. Este jale daca ies pe minus la investirea sentimentelor.

Paradoxal, altii se simt extraordinar cand ei sunt cei care daruiesc iubirea si o fac fara conditionari sau regrete si fara sa mizeze pe compensari sau compromisuri sufletesti. Ca doar nu facem troc de sentimente. “Dom’le, te iubesc de nu te vezi doar daca ma iubesti si tu”.   I-auzi!!

Ce vrem in definitiv? In resorturile fiintei noastre? Sa iubim sau sa fim iubiti? In care din aceste ipostaze ne dorim cel mai mult sa ne (re)gasim?

Iubirii i se cer atat de multe…I se cere sa ne incante si sa ne ravaseasca simturile, i se cere frumusete si liniste interioara.

Cred ca ar trebui sa reinventam iubirea. Sa o redefinim din temelii si sa rescriem regulile.

139617_dragoste

 

Advertisements

Femeia dorita

12386_452965168225003_1598411001378341043_n

Femeia pe care si altii o doresc, dar este numai a LUI! Pentru ca ea are ochi doar pentru EL. Traieste doar pentru EL. In umbra LUI.

Oare EL este constient de asta? Vede? Simte? Este mandru ca ea sta langa EL? Ca are ochi doar pentru EL? O apreciaza? O face fericita? Ii acorda timp din timpul LUI? Pentru ca femeia are nevoie sa se simta dorita!

Doar nu-si imagineaza ca in lipsa iubirii ea va avea pentru totdeauna ochi doar pentru EL. Ar trebui sa-si dea seama de asta. Sa reevalueze. Pana nu este prea tarziu! Pana cand nu musca regretele adanc din fiinta LUI, lasand in urma doar carne vie!

Pentru ca, ce sa vezi, intotdeauna va exista un alt barbat care va astepta dupa colt momentul prielnic si va vedea in ea lucruri pe care EL nu le mai percepe sau nu mai este apt sa le vada, pentru ca intre timp a capatat orbul gainilor! A devenit confuz. Sau indecis. Sau plictisit.

Cu siguranta va exista un barbat care nu este nici plictisit si nici confuz, care va fi dispus sa o cunoasca, sa o asculte, sa o invite in oras la o cafea. Si, da, va exista cel putin un barbat care va dori sa se oglindeasca in ochii ei si sa ii spuna ca este frumoasa, desteapta si ca merita totul!

Asa cum este valabila si viceversa, desigur! 😉

 

Viata – o lectie pe repede inainte

Tu ce ai invatat pana acum din viata? Din lectiile ei subtile sau mai abrupte, la care te-a supus ?

Ai invatat sa te ridici ca apoi sa cazi, ai invatat sa respiri, sa iubesti, sa te  daruiesti si sa daruiesti, sa tradezi cu zambetul pe buze, sa minti magistral, ca baronul Munchausen. Ai invatat sa iubesti si sa ridici inimi ca apoi sa le frangi, sa dai sperante ca apoi sa le prabusesti in gol.

Ai invatat, desigur, sa ai success dar a venit si lectia amara a esecului. Ai invatat ca anumiti oameni au suflet bun de pus la rana, dar sunt altii atat de rai ca faci septicemie daca te risti sa-ti oblojesti ranile cu ei. Mai bine ti le lingi singur!

Si ai mai invatat sa nu te bazezi decat pe tine si ca este o prostie magistrala sa crezi ca te poti baza pe altii! Ai invatat ca prietenii sunt langa tine cand esti bine si dispar subit cand ai probleme.

Ai invatat ca tineretea are perioada de expirare si ca ridurile si bolile apar negresit. Ai invatat ca timpul trece ca un meteorit si ca nu faci nimic altceva toata tineretea decat sa alergi dupa bani, uitand sa traiesti…iar cand vrei asta, constati ca nu se mai poate… sau e prea tarziu…

Ai invatat ca sanatatea este un lucru atat de pretios care se poate pierde atat de usor, iar Mastercardul poate cumpara cel mult lucruri materiale, dar nu sanatate! Nu inimi! Si nu timp!

Si ce ai mai invatat? Ca promisiunile sunt desarte si nu trebuie sa te amagesti crezand in ele, pentru ca iti faci tie un mare deserviciu iluzionandu-te!

Ai invatat ca totul in viata este relativ si ca nimic nu este “forever”! Ca bogatii  sunt uneori chiar mai saraci decat saracii, pentru ca au sufletele atat de goale, desi au cardurile atat pline. Si ii mai vezi cum stau, uneori, pe holuri de spitale, cu cele mai scumpe telefoane in mana si la patru ace, dar cu sufletul facut zdrente, pentru ca au sanatatea praf iar banii lor nu valoreaza mai nimic in fata vointei lui Dumnezeu.

Ai invatat ca iubirea nu se masoara in averile pe care le unesti sau in sex (oricat de bestial ar fi!) daca nu este dublat de sentimente adevarate, de clipe pretioase petrecute impreuna, unul in bratele celuilalt, cu zambetul pe buze si sufletul tremurand de fericire.

Ce naiba ai/am invatat din viata asta pana acum?

Ca oricat am invata tot nu am invatat nimic!!!

life lessons

 

Iubirea – sentiment perimat sau supraestimat

Fete bune. Fete rele. Fetele bune sunt cele mai prigonite, pe bune! Ele “n-are” noroc in dragoste! Fetele rele sunt si smechere. Asa ca obtin ce vor ele, pentru ca au deprins foarte bine tehnica negocierii. Fac pe inabordabilele, iar cand le calci pe coada te tin la index cu saptamanile, sunt figurante, clipesc din gene des si nervos, iti intrerup temporar abonamentul la sex, iar din cand in cand iti mai arunca cate un pai, de care te agati ca inecatul. Am observat ca ultima categorie este la putere. In timp ce fetele bune stau pe banca de rezerve. Uneori cu anii! Sau sunt maritate cu vreun ghiolban, care le face viata un cosmar.
Fetele bune stau la birou pana se stinge lumina, in speranta unei promovari, isi cumpara singure tot ce au nevoie, isi duc masina la revizie si isi platesc facturile. Fetele rele iau totul de-a gata! Pentru ca pot!
Fetele bune poate ca sunt curtate, dar ele refuza politicos. De ce? Pentru ca viseaza la plimbari pe plaja la apusul soarelui tinandu-l pe EL de mana si in suflet, viseaza la marea iubire, atunci cand inima iti sare din piept de prea-plin.
Pe fetele bune le cumperi, de obicei, cu sufletul, nu cu Mastercardul. Cu vorbe spuse din inima, cu atentie si cu timp din timpul tau.
Supraevaluat sentimentul, nu?
11219129_999611630118424_3174340700985794374_n

Subiectul principal

E placut sa fii subiectul principal din viata cuiva! Nu-i asa? Nu cred sa fie pareri contra.
Esti “The leading star”, cum s-ar zice 😉 Ai parte de atentie maxima, de iubire, la inceput nedisimulata, si asta iti da un oarecare sentiment de fericire si ameteala combinata cu lesin. De la prea mult dulce, as zice eu, exact ca atunci cand bei ultimul sortiment de cafea aparut la Starbucks, ”Honey Blossom”. Sigur mierea este de vina pentru starea de lesuiala care te apuca!!! Nu mai vezi defecte, nu mai vezi nimic, de parca ai capatat orbul gainilor…
De la atata ameteala placuta, incepi sa calci in strachini sau iesi grav din décor. Te asezi voluntar in pozitii dezavantajoase desi esti constient ca s-ar putea sa-ti cauzeze maxim, dar nu te poti abtine!!! E o forta mai presus decat tine, care iti dirijeaza mintea si actiunile.
Dar uiti amanuntul cel mai important: esti personajul principal, soro, doar pana se termina filmul! Si filmele dureaza atat de putin! Pfoooaiii…Si nici bine nu se termina genericul pe fundal, ca il si auzi pe subiectul adoratiei tale cum iti zice “iubi, hai si noi la o cafea, sa mai trancanim, mai vedem lumea si trendurile”. Dar la cafea, ce sa vezi, preia controlul si il auzi cum comanda in locul tau si ii spune barmanului sa-ti aduca un ice coffee grande. Whaaat?? Si dupa ce-l bei simti ca esti la Polul Nord, incepi sa dardai din toate incheieturile. iar stomacul e inghetat bocna…si asta nu-i totul! simti cum sufletul s-a facut cubulete de gheata, pe care el le ia si le arunca fara mila in paharul lui plin cu Ballantines. Pai sa nu-i pocesti fata? sa nu-i zici cateva vorbe de duh? Si sa nu crezi cumva ca o sa-i pese prea mult ca te-a transformat in iceberg. Neeehh! No way! Si atunci simti cum se urca revolta in tine si te apuca toti dracii de pe planeta, cand vezi cum se detaseaza exemplar, de parca ii apasa cineva pe un buton si ii da instant reseat!! Simti ca-ti toarna pe creier 10 ice buckets. S-ar putea sa faci fata sau sa nu…daca ramai cu vocea la purtatator si in parametri normali, ai putea sa-i spui cu ultimele forte pe care le mai ai “Challenge accepted”… or not!
Va zic ceva, dar sa nu aruncati cu pietre. Dom’le, avem noi, femeile, prostul obicei sa ne indragostim prea repede si de cine nu trebuie!! Si cum altfel decat prosteste! Daca tot suntem atat de destepte!! emoticon wink Si ne trece greu, frate! Daca ni se lipeste cineva de suflet, ne trebuie ani de zile sau 10 forcepsuri sa ni-l scoatem pe respectivul din sistem, creier, suflet si ce mai avem prin dotare. Pe mine, de exemplu, m-a pus naiba si am iubit ca o disperata, chiar si atunci cand nu am fost iubita! Pfffff….votez contra prostiei!!! Sau pentru??? Ha ha ha…
Mai nasol este cand ramai cu stocul de iubire pe minus pentru multa vreme! Pentru ca, ce sa vezi, in iubire nu prea faci stocuri pentru atunci cand pleci…consumi tot la locul faptei, fara menajamente sau planuri egoiste. Nu te gandesti deloc la ziua de maine! Ma rog, cel putin asa sunt unii construiti! Altii poate au instinct de conservare mai dezvoltat. Lucky them! N-avem iubire, dar daca vreti, facem!!!
Eu am reusit ceva, totusi. Am dobandit in timp abilitatea de a renunta cu seninatate si fara remuscari de a mai sta langa oameni care nu ma vor (daca ei nu ma vor, eu de ce i-as vrea in viata mea?) sau langa care nu am niciun rost sa stau!
Am decis ca nu mai am de ce sa tolerez minciuna, jignirile, lipsa de respect sau inselatul. Si aici nu ma refer la semnificatia generica a cuvantului, ci la inselatul in asteptari!! Si uite asa am invatat sa nu mai astept nimic de la nimeni ca sa ma scutesc, astfel, de dezamagiri inutile. E asa de confortabil! Dar sa nu credeti cumva ca nu am asteptari! Am foarte multe! Dar de la mine!! Si aici nu fac concesii, pentru ca nu am nicio intentie sa ma dezamagesc singura!
Vreau sa va zic, totusi, cum vad eu barbatul… sa zicem potrivit, ca idealul nu cred ca exista! Si nici nu ne dorim! 😉
Este barbatul in ochii caruia te pierzi si in bratele caruia te regasesti, este cel care-ti arata prin cuvinte si gesturi ca esti a bratelor lui, a buzelor lui, pentru care esti primul gand cu care se trezeste si ultimul cu care se culca. Este barbatul care te face sa razi si te vede cea mai frumoasa, barbatul care te cunoaste atat de bine incat poti sa fii tu insati in prezenta lui. Este barbatul care te ia de mana si langa care te simti in siguranta si te duci unde te poarta el, fara nicio ezitare. Barbatul langa care simti ca bataia inimii tale devine bataia inimii lui! Cum sa nu te indragostesti de asa ceva?

A AVEA versus A FI

“Am inteles ca omul poate avea totul, neavand nimic si nimic, avand totul” Mihai Eminescu
Am citit ieri o stire care m-a intristat profund. O femeie deosebit de frumoasa, fost model, care avea numai 40 de ani, s-a stins din viata in urma unei afectiuni hepatice, lasand in urma ei doua fetite. In urma cu cativa ani mariajul ei cu unul din miliardarii capitalei facea senzatie in lumea mondena prin fastul si sumele exorbitante cheltuite cu prilejul evenimentului. Mariajul nu a rezistat, insa stresul major la care a fost supusa, precum si presiunile post divort au avut repercursiuni fatale pentru fostul model.
Pornind de la citatul de mai sus al lui Eminescu si concluzionand asupra evenimentului trist, eu cred ca un must have este sanatatea si pe bune ca nu este un cliseu! Ar trebui sa luam viata mai pe “slow motion”, sa nu ne mai consumam energia vitala si tot mai putina cu lucruri derizorii sau lipsite de substanta, sau sa ne stresam din toate rahaturile, altfel viata va trece pe langa noi razant ca si cometa Halley si daca nu suntem atenti ne trezim ca ajungem la final si nu am inteles nimic din ea!! Ceea ce este foarte trist, daca nu chiar tragic.
Prea am uitat sa ne bucuram de lucrurile simple, care nu cer prea mult efort si am ajuns sa ne dorim doar chestii complicate, sau de-o superficialitate maxima, pentru care ne amanetam sufletul ca sa le obtinem. Si s-ar putea ca la un moment dat Dumnezeu, dragutul, sa ne urecheze drastic…si uite asa, numai in momente din astea de criza, incepi sa-ti pui intrebarile existentiale, al naibii de dureroase.
Si chiar daca am vrea in astfel de momente sa-i cerem lui Morty celebra remote control universala din “Click”, ca sa putem “zappa” prin trecut si sa rememoram anumite momente din viata noastra, care ne-au facut cu adevarat fericiti, acest lucru nu prea este posibil in realitate.
Cum spuneam deunazi, viata este facuta din alegeri! Atunci cand nu iei decizia corecta, alegerile pe care le faci iti determina soarta! Te afecteaza pe termen lung…iar uneori ajung sa iti distruga viata.
Drept pentru care ajungi sa te intrebi ce este mai important: A FI sau A AVEA? Este adevarat ca aceste aspiratii nu se exclud reciproc, dar ar trebui gasit un echilibru intre ele, astfel incat scopurile de ordin material sa le completeze pe cele de ordin sufletesc si nicidecum sa le eclipseze.
Ar fi de dorit sa incetam sa mai fim obsedati de “a avea” lucruri in detrimentul lui “a fi”! A fi iubit, fericit, implinit! Pentru ca bucuria si implinirea lui “a avea” case, masini si alte mitiri pitiri, like geanta Hermes ultima colectie sau pantofi Louboutin, este so fucking lipsita de importanta in contextul in care esti deficitar la capitolul sanatate! Nu mai spun ca dureaza, oricum, doar trei zile amarate, dupa care constatam ca iar ne lipseste ceva si devenim din nou profund nefericiti…pentru ca nu vom putea avea niciodata tot ce ne dorim, indiferent cat de bogati am deveni, daca sufletul sangereaza de moarte si nu are lucrurile esentiale pentru a fi fericit!
Va doresc sa fiti sanatosi si sa faceti alegeri intelepte, care sa va faca viata fericita si implinita! 😉

Alegeri

În viaţă totul este despre alegeri! Ştiu că ştiţi, dar cred că nu prea conştientizăm. Mai pe şleau, nu prea învaţăm nimic din chestia asta.

Avem la dispoziţie liberul arbitru, o super abilitate cu care ne-a înzestrat mama natură, şi care ne permite să alegem în fiecare secundă, minut, zi. After all, suntem suma alegerilor pe care le facem, bune sau proaste.

La un moment dat te uiţi în oglindă şi constaţi că nu eşti mulţumit de imaginea care se reflectă în ea şi de ceea ce ai devenit ca umare a alegerilor pe care le-ai făcut.

Opa, să ştii că ţi-am văzut rictusul de nemulţumire din colţul gurii. Doare al dracu’, ştiu! Te seacă de vlagă şi te trînteşte la pamînt în cele mai urîte feluri. Rămîi pironit cu ochii în oglindă şi simţi că timpul se opreşte în loc, inima încetează să mai bată si uiţi să mai respiri.

Nici bine nu scoţi capul în lume că trebuie să începi să alegi. Ce şcoli vrei să urmezi, pe cine alege inima ta tîmpită să iubească, apoi să urască, ce prieteni accepţi în jurul tău, ce culoare de păr alegi să porţi, vrei păr lung sau scurt, fancy or punky? Ce muzică alegi să asculţi? Cum te împachetezi ca să te prezinţi lumii?

Ce alegi? Să fii trist sau fericit? Să rîzi sau să plîngi? Să-ţi rupi părul din cap de disperare sau să te înarmezi cu nesimţire? Să-ţi faci tatuaj sau nu? Să te căsătoreşti sau, mai bine, nu??? Că mi-a zis mie cineva odată că sportul ăsta ar fi, de fapt, o caznă, şi dacă te pune ăl’ cu coarne să marşezi în direcţia nefavorabilă şi nu ai DEXUL cu tine, ca să-nţelegi cît de cît cu ce se mănîncă dubioşenia asta cu enşpe tăişuri, o iei peste freză urît de tot. Mno, şi cînd se rupe lanţul de iubire ajungi de nu mai ştii nici cum te cheamă. Mergi pe stradă şi vorbeşti singur. Tu pui întrebările şi tot tu îţi dai răspunsurile, din lipsă de interlocutori, ha ha ha.

Deci, ce alegem, people? Îi spui că ţi-e dor sau mai bine taci şi suferi? Îi rupi inima în două sau ţi-o rupi pe a ta şi o pansezi pe cealaltă? Îi dai mesaj să-i spui cît de mult îţi lipseşte sau nici de-al naibii nu zici nimic? Ierţi sau judeci? Taci sau vorbeşti? Alegeri…

Suntem ceea ce suntem datorită alegerilor pe care le-am făcut pînă în acest moment! Poţi să ceri o mie de sfaturi, tot tu va trebui să iei decizia finală and live with it!

Şi, ce să vezi…în viaţă există întotdeauna învinşi şi învingători! Fix ca la jocul de ruletă! Iar numărul pe care mizezi nu iese întotdeauna cîştigător! Cand te aştepţi mai puţin vine crupierul şi îti urlă în timpane pe un ton indiferent dar tranşant: “les jeux sont faits, rien ne va plus”! Şi ce poţi să mai faci atunci? Doar să-ţi asumi alegerile făcute şi să suporţi consecinţele. Ai pierdut pe mîna ta, felicitari!

Poţi doar să-ţi dai cîte palme vrei şi să te învinovăţeşti că ai fost mega prost. Pentru prostie nu se dau premii! Doar sancţiuni! Şi te pune viaţa la colţ, draga de ea, pe coji de nucă, şi îti dă ţi cîteva scatoalce după ceafă, în speranţa că poate te înveţi minte şi data viitoare greşeşti mai puţin. Şi poate dai un randament mai bun! Aşa ar fi de dorit.

Şi, poate, în timp ce te aduni după jos şi îţi rearanjezi bucăţile din tine într-un mod diferit, începi să înveţi să trăieşti frumos, să iubesti unic şi irepetabil, să vibrezi la cuvinte frumoase, spuse din suflet, şi la comportamente pe măsură şi înveţi să nu-ţi mai laşi sufletul să se odihnească decît în plamele cui i-a văzut toată splendoarea şi măreţia şi te acceptă fix aşa cum eşti, cu bune şi cu rele, cu calităţi si defecte. Şi poate înveţi să plîngi, dacă aşa e partitura, şi să fii rază de soare şi liman de lumină pentru cine merită!

Ar trebui să înveţi să fii TU şi nimic mai mult.

Pentru că, nu-i aşa, nu prea poţi să faci nimic atunci cînd ceea ce eşti sau reprezinţi nu este sau nu va fi niciodată indeajuns sau suficient pentru celălalt!

Totul în viaţă este despre alegeri! Alegeţi înţelept!